✔️ Mi-a plăcut cartea “The Food Mood Connection”? Mi-a plăcut. Mult, chiar.
✔️ Am aflat după citirea acestei cărți că există un domeniu numit psihiatrie nutrițională? Am aflat.
✔️ Știu acum care e diferența dintre probiotice și prebiotice? Știu.
✔️ Am reținut că excesul de zahăr poate duce la inflamație în creier? Am reținut.
✔️ Mi-am simțit creierul ca un balon, după informația asta și după ce am trecut în revistă toate dulciurile mâncate până la 31 de ani? Ba bine că nu! Ar fi putut chiar să mă ridice de la pământ…
Lăsând însă gluma la o parte, cartea scrisă de dr. Uma Naidoo chiar merită citită. De toată lumea.
Cu toate că ea se axează pe anumite tulburări psihice și pe felul în care alimentația le poate ameliora sau agrava, garantez că e o carte utilă tuturor, plină de informații interesante.
Dacă mezelurile, prin nitriții pe care îi conțin, pot înrăutăți starea persoanelor depresive sau anxioase, e de la sine înțeles că un consum regulat de astfel de produse nu va ferici nici o persoană care nu se confruntă cu astfel de tulburări; iar acesta e doar unul din numeroasele exemple din care putem învăța.
Nu știu care e relația voastră cu alimentația, însă pentru mine legătura aceasta dintre sănătatea psihică, bună dispoziție și mâncare a fost revelatoare într-un mod în care nu m-aș fi așteptat, atunci când am cumpărat cartea.
Sigur că nu îmi sunt străine categoriile de alimente sănătoase și nesănătoase, cum de altfel sunt convinsă că nici vouă.
Dar cumva, până acum, nu asociam efectul lor cu psihicul, sau cu dispoziția. Evident că ciocolata, cafeaua, un desert bun, sau o mâncare preferată mă bucură. Om sunt și eu (cu un creier destul de inflamat, probabil, după spusele dr. Uma Naidoo, care se pare că m-au marcat). :)) Dar nu la genul acesta de legătură mă refer.
Mai degrabă la faptul că nu mă gândeam că alimentele ne pot dăuna psihic, atâta timp cât din punct de vedere fizic nu se observă alte efecte nocive. Nu m-aș fi gândit, spre exemplu, că un grepfrut îți poate face rău, prin interacțiunea pe care o are cu numeroase medicamente. Și nici că un salam de Sibiu te poate întrista; mai ales că vine din Capitala Bunelor Maniere…
Nu aș fi remarcat nici cât de ironic sună acum unul din motto-urile companiei Coca Cola – “Open happiness”, având în vedere că aspartamul (ingredient conținut de Cola Zero) contribuie la inhibarea sintezei și eliberării de “hormoni ai fericirii” – dopamină, noradrenalină și serotonină.
Așa cum spuneam, cartea tratează în principal anumite tulburări psihice sau afecțiuni și felul în care alimentația le poate agrava sau ameliora.
Sunt tratate în capitole separate:
- depresia
- anxietatea
- PTSD (sindromul stresului post-traumatic – “post-traumatic stress disorder”)
- ADHD (tulburare de deficit de atenție – “attention deficit hyperactivity disorder”)
- demența
- tulburarea obsesiv-compulsivă
- insomnia
- tulburarea bipolară și schizofrenia
- libidoul
Pentru fiecare în parte sunt oferite recomandări de alimente indicate și alimente de evitat.
Așa cum am mai spus, recomand cartea tuturor, cu atât mai mult celor care se confruntă (direct, sau indirect) cu astfel de tulburări.
Mi-am notat multe aspecte interesante și sunt convinsă că e o carte la care poți reveni oricând ai nevoie.
Pe lângă studii, cercetări și cazuri concrete cu pacienți de-ai doamnei dr. Uma Naidoo, găsim în carte și multe exemple de surse de probiotice, acizi omega-3, vitamine, minerale și tot felul de informații de folos. Cartea oferă și 40 de rețete sănătoase pentru creier, iar unele dintre ele sunt chiar tentante!
Bibliografia cărții se întinde pe aproape 100 de pagini (de la pagina 371 la 450), aspect pe care n-am putut să nu-l remarc apreciativ.
În plus, am apreciat abordarea echilibrată a doamnei Uma Naidoo. Recomandările sale de pe tot parcursul cărții au inclus atât alimente de origine animală, cât și alternative pentru cei care nu consumă astfel de produse.
Mai degrabă decât să fie degetul acuzator ridicat asupra celor care consumă produse “dubioase”, mi-a părut că autoarea încearcă, din contră, să expună și motivele care pot conduce la astfel de alegeri și să sublinieze și în felul acesta legătura bidimensională dintre creier și intestin.
Totodată, autoarea mi s-a părut îndreptată spre ideea de cooperare între specialiști și între diverse domenii. Aspect care mi-a plăcut și a cărui utilitate o văd în general. De altfel, inclusiv formarea ei (psihiatru, nutriționist și chef) e grăitoare în acest sens. La fel e și un citat pe care l-a menționat la un moment dat:
Există o asemenea zarvă produsă de persoane care se întrec în a oferi vindecare, încât pacientul care chiar vrea să înțeleagă este mai degrabă asurzit decât lămurit.
Microbiomul intestinal are o influență fantastică asupra organismului nostru, iar relația dintre creier și intestin mi se pare de-a dreptul surprinzătoare. Știința pare să consolideze printr-un număr din ce în ce mai mare de studii influența bacteriilor asupra funcției mintale. Cu siguranță sunt mult mai multe lucruri de descoperit și probabil multe dintre idei vor fi combătute de noi cercetări. Nu ne rămâne decât să le primim cu poftă 🙂 cu o minte deschisă și curioasă.
Și dacă tot vorbim despre curiozitate, las mai jos o listă cu informații care mi-au atras atenția în mod deosebit.
Curiozități:
🌱 Peste 90% dintre receptorii de serotonină se găsesc în intestin (rolul serotoninei fiind extrem de important în reglarea stării emoționale).
🌱 E nevoie de doar două ore de stres psihologic pentru ca bacteriile din intestin să ți se schimbe complet (acest lucru poate avea efecte negative multiple, printre care și o absorbție incorectă a hranei, care duce la un deficit de substanțe nutritive pentru organism).
🌱 Zahărul poate provoca depresie – în decurs de o zi, creierul nostru are nevoie de doar 62 de grame de glucoză pentru a funcționa – cantitate pe care i-o putem procura cu ușurință din surse sănătoase, integrale. Un consum exagerat de zahăr, pe care îl atingem ușor consumând produse de patiserie, băuturi carbogazoase și orice alimente care conțin zahăr adăugat, zahăr rafinat, ne “inundă” creierul cu glucoză. Această “inundație” poate duce la inflamație în creier și în cele din urmă la depresie.
🌱 Urbanizarea societății a avut un impact negativ asupra microbiomului nostru, ducând la scăderea numărului de “bacterii bune”, prin slăbirea conexiunii cu natura.
🌱 Bacteriile din intestin influențează nivelurile cortizolului din sânge, iar cortizolul, la rândul său, poate afecta abilitatea de a ne forma amintiri pe termen lung.
🌱 Există studii care au demonstrat faptul că un consum caloric mai ridicat poate avea un efect negativ asupra memoriei.
🌱 Bacteriile intestinale au și ele o rutină de “somn” și de “trezire”, care de obicei e sincronizată cu propriul nostru ceas intern; de aceea, în momentul în care în rutina noastră se produc schimbări (diferență de fus orar, mai multe nopți nedormite etc), se pot produce modificări și în comportamentul și compoziția bacteriilor.
🌱 Efectul sedativ al mușețelului se atribuie, în mare parte, compusului său numit apigenină – aceasta se leagă de aceiași receptori din creier ca și Valiumul și Xanaxul.
